Junimea=societate culturara constituita la Iasi prin 1863-1864,dupa opinia fondatorilor ei,cinci tineri intelectuali:Titu Maiorescu,Petre Carp,Iacob Negruzzi,Vasile Pogor si Theodor Rosetti pe care afinitatile dintre personalitatile lor îi unesc într-un cenaclu în care se dezbat public probleme culturale de seama din epoca de dupa 1860:probleme de ortografie si limba,proiectarea unei antologii de poezie româneasca,organizarea unor conferinte prin care sa raspândeasca în public o serie de cunostinte istorice,politice,economice si de cultura. Junimea reprezinta cea mai importanta grupare literara din cea de-a doua jumatate a secolului al XIX-lea.Tudor Vianu apreciaza ca Junimea reuneste cele mai mari personalitati intelectuale ale vremii. Istoric: 1.1864-1874 cu un caracter polemic,vizând problemele legate decultura,literatura,limba. 2.1874-1885 etapa formarilor marilor clasici : Eminescu,Creanga,Caragiale,Slavici etc. . În 1870-1890 literatura atinse apogeul în cele trei compartimente ale sale:proza,poezie si dramaturgie=epoca nmarilor clasici. 3.dupa 1885,"Junimea" si redactia de la "Convorbiri literare" se muta la Bucuresti.Revista cerceteaza înspecial filozofia,istoria,geografia;dobândeste un caracter academic.
Convorbiri literare=revista cu cea mai mare longevitate;apare între 1867 si 1944, constituind cel mai important moment al presei românesti. Perioade: 1.1867-1886 reprezinta perioada de glorie. 2.1886-1944 apare la Bucuresti,avându-l ca redactor pe Iacob Negruzzi,predând apoi conducerea unui comitet format din fosti elevi ai lui Titu Maiorescu(Mihail Dragomirescu,Simon Mehedinti,P.P.Negulescu,Radulescu-Motru). Scopul revistei: -raspândirea spiritului de critica literara autentica. -încurajarea liteaturii nationale. -combaterea imitatilor operelor straine. Colaboratori: -Mihai Eminescu publica majoritatea poeziilor sale. -Ion Creanga "subpublica" primele trei parti ale "Amintirilor" si povesti. -Ion Luca Caragiale "subpublica" majoritatea comediilor sale. -Ioan Slavici publica nuvele si povesti. -Vasile Alecsandri,George Cosbuc,Panait Cerna,Octavian Goga,Dinu Zamfirescu, I.Al.Bratescu Voinesti si alti scriitori reprezentativi ai vremii. Asemanîri cu pasoptistii: -dorinta de a realiza o cultura si o civilizatie autentic româneasca,dar cu deschidere spre Europa. -pastrarea elementului autohton national(nu prin imitatie). Deosebiri fata de pasoptisti: 1.atitudine: pasoptisti:exaltare,frenezie. junimisti:spirit critic,analitic,masura,luciditate. 2.vârsta: pasoptisti:aproape adolescenti. junimisti:tinerete maturizata. 3.configurare estetica: pasoptisti:romantism. junimisti:adauga romantismului elemente clasiciste dar si realism în stadiul incipient.
Titu Maiorescu -îndrumator al culturii si literaturii române-
Numele lui Titu Maiorescu este legat de societatea Junimea,care a fost întemeiata de Titu Maiorescu,P.P.Carp,Theodor Rosetti,Iacob Negruzzi si Vasile Pogor.La societatea Junimea Titu Maiorescu si-a început activitatea prin introducerea unei antologii a poeziei românesti ,antologie ce cuprindea poezii ale lui Vasile Alecsandri,Grigore Alexandrescu. Criterile dupa care Titu Maiorescu îsi realiza critica literara se vroiau exclusiv estetice. În societate Titu Maiorescu era un mentor,lansând si sustinând nume care s-au înscris în istoria literaturii . În ceea ce priveste problemele limbii,Maiorescu a închegat un sistem ortografic ratio- nal prezentat în "Despre scrierea limbei române",articol în care criticul lupta împotriva publicistilor ardeleni si bucovineni,continuitori ai traditiilor latinizate.O alta problema lansata de Titu Maiorescu este "Teoria formelor fara fond".Zoe Dumitrescu Busulenga considera ca aceasta teorie are un "dublu tais".Teoria se referea la ideea ca :institutiile împrumutate din alte parti,din alte culturi,nu pot dainui ca forme,"nu pot trai decât daca cresc din radacini autohtone". În privinta folclorului criticul junist vede în folclor temelia pe care se poate înalta o cultura durabila,plina de specific national.Începând cu Titu Maiorescu critica literara capata rigoare,desi uneori ea era prea aspra("Intra cine vrea,ramâne cine poate"), prea judecatoreasca ,dar a fost necesara "într-un moment de crestere al litraturii". În calitate de critic,Titu Maiorescu a fixat terminologia de specialitate în critica si estetica;analizele pe care le-a facut operelor lui Eminescu,Caragiale,Sadoveanu,Goga vor fi exacte si pertinente(adevarate),dar în teoriile generale estetice el va ramâne într-un tarâm depasit,acela al "artei pentru arta". Eugen Lovinescu vorbind despre Titu Maiorescu considera:"critica lui Maiorescu a fost exclusiv culturala,normativa si s-a exercitat numai în cadrele orientarilor generale.Ea a plecat de la constatarea unei realitati." Tudor Vianu atrage atentia asupra justetii judecatilor lui Maiorescu si asupra nuantelor pe care criticul stia sa le puna în caracterizarea unor autori atât de diferiti ca valuare. Cât despre "O cercetare critica asupra poeziei de la 1867" :"Poezia,ca toate artele este chemata sa exprime frumosul spre deosebire de stiinta care se ocupa de adevar." Ideea:deosebirea între arta si stiinta,rolul poeziei si al stiintei. În conceptia lui Maiorescu,"ideea sau obiectul exprimat prin poezie este întotdeauna un simtamânt sau o pasiune si niciodata o cugetare exclusiv intelectuala". Ideea:ideea din poezie este reprezentata de sentimente. "Limba este materia prima a literaturii,asa cum piatra sau bronzul pentru sculptura, culorile pentru pictura,sunetele pentru muzica". Din punctul de vedere al lui Titu Maiorescu exista cuvinte poetice si nepoetice.Unele trezesc imagini sensibile,altele nu. "Observari polemice"este unul din studile critice cele mai închegate.Autorul nu este antitraditionalist,dar critica lui Maiorescu este pertinenta acolo unde exagerarea si entuzi- asmulsupervicial tind sa strâmbe adevarul. "Poeti si critici"-unul dintre cele mai controversate ale lui Ttu Maiorescu.Esenta criticului de a fi flexibil la impresile poetilor.Esenta poetului este de a fi inflexibil în propria sa impresie. A facut aprecieri despre:
Vasile Alexandri: -"cap al poeziei noastre literare".Apreciaza calitatea sa de culegator si de poet ce a scris "doine si lacrimioare".Elogiaza volumul "Pasteluri" pe care îl considera "podoaba a literaturii noastre însufletite de simtire curata si puternica a naturii".Observa ca acestea "sunt scrise într-o limba frumoasa"."Rapsod al evenimentelor epocii în care a trait".
Andrei Muresian: -a scris multe versuri dar s-a facut cunoscut prin publicarea "Desteptarii României".
Octavian Goga: -publicase volumul "Poezii " în 1805 si îl propune pentru premierea academiei. Elogiaza forma frumoasa a versurilor,emotile izvorâte din viata nationala.
Ioan Slavici: -"Prin nuvele a dat batrânei Europe prilejul unei emotii esteticedin chiar izvorul cel curat al vietii poporulut nostru".
Ion Creanga: -era considerat un mare povestitor pe care îl putea aseza alaturi de Floubert,Niev si Dickens.
Mihail Sadoveanu: -Este original prin:tipologie,descriere de natura,umor sobru,fond national,valoare morala. Referirile sunt facute la "Dureri înabusite","Crâsma lui Mos Precu","Povestiri","Soimii" etc.
Junimea . Convorbiri literare
Junimea=societate culturara constituita la Iasi prin 1863-1864,dupa opinia fondatorilor ei,cinci tineri intelectuali:Titu Maiorescu,Petre Carp,Iacob Negruzzi,Vasile Pogor si Theodor Rosetti pe care afinitatile dintre personalitatile lor îi unesc într-un cenaclu în care se dezbat public probleme culturale de seama din epoca de dupa 1860:probleme de ortografie si limba,proiectarea unei antologii de poezie româneasca,organizarea unor conferinte prin care sa raspândeasca în public o serie de cunostinte istorice,politice,economice si de cultura.
Junimea reprezinta cea mai importanta grupare literara din cea de-a doua jumatate a secolului al XIX-lea.Tudor Vianu apreciaza ca Junimea reuneste cele mai mari personalitati intelectuale ale vremii.
Istoric:
1.1864-1874 cu un caracter polemic,vizând problemele legate decultura,literatura,limba.
2.1874-1885 etapa formarilor marilor clasici : Eminescu,Creanga,Caragiale,Slavici etc. .
În 1870-1890 literatura atinse apogeul în cele trei compartimente ale sale:proza,poezie
si dramaturgie=epoca nmarilor clasici.
3.dupa 1885,"Junimea" si redactia de la "Convorbiri literare" se muta la Bucuresti.Revista cerceteaza înspecial filozofia,istoria,geografia;dobândeste un caracter academic.
Convorbiri literare=revista cu cea mai mare longevitate;apare între 1867 si 1944,
constituind cel mai important moment al presei românesti.
Perioade:
1.1867-1886 reprezinta perioada de glorie.
2.1886-1944 apare la Bucuresti,avându-l ca redactor pe Iacob Negruzzi,predând apoi conducerea unui comitet format din fosti elevi ai lui Titu Maiorescu(Mihail Dragomirescu,Simon Mehedinti,P.P.Negulescu,Radulescu-Motru).
Scopul revistei:
-raspândirea spiritului de critica literara autentica.
-încurajarea liteaturii nationale.
-combaterea imitatilor operelor straine.
Colaboratori:
-Mihai Eminescu publica majoritatea poeziilor sale.
-Ion Creanga "subpublica" primele trei parti ale "Amintirilor" si povesti.
-Ion Luca Caragiale "subpublica" majoritatea comediilor sale.
-Ioan Slavici publica nuvele si povesti.
-Vasile Alecsandri,George Cosbuc,Panait Cerna,Octavian Goga,Dinu Zamfirescu,
I.Al.Bratescu Voinesti si alti scriitori reprezentativi ai vremii.
Asemanîri cu pasoptistii:
-dorinta de a realiza o cultura si o civilizatie autentic româneasca,dar cu deschidere spre Europa.
-pastrarea elementului autohton national(nu prin imitatie).
Deosebiri fata de pasoptisti:
1.atitudine:
pasoptisti:exaltare,frenezie.
junimisti:spirit critic,analitic,masura,luciditate.
2.vârsta:
pasoptisti:aproape adolescenti.
junimisti:tinerete maturizata.
3.configurare estetica:
pasoptisti:romantism.
junimisti:adauga romantismului elemente clasiciste dar si realism în stadiul incipient.
Titu Maiorescu
-îndrumator al culturii si literaturii române-
Numele lui Titu Maiorescu este legat de societatea Junimea,care a fost întemeiata de Titu Maiorescu,P.P.Carp,Theodor Rosetti,Iacob Negruzzi si Vasile Pogor.La societatea Junimea Titu Maiorescu si-a început activitatea prin introducerea unei antologii a poeziei românesti ,antologie ce cuprindea poezii ale lui Vasile Alecsandri,Grigore Alexandrescu.
Criterile dupa care Titu Maiorescu îsi realiza critica literara se vroiau exclusiv estetice.
În societate Titu Maiorescu era un mentor,lansând si sustinând nume care s-au înscris în istoria literaturii .
În ceea ce priveste problemele limbii,Maiorescu a închegat un sistem ortografic ratio-
nal prezentat în "Despre scrierea limbei române",articol în care criticul lupta împotriva publicistilor ardeleni si bucovineni,continuitori ai traditiilor latinizate.O alta problema lansata de Titu Maiorescu este "Teoria formelor fara fond".Zoe Dumitrescu Busulenga considera ca aceasta teorie are un "dublu tais".Teoria se referea la ideea ca :institutiile împrumutate din alte parti,din alte culturi,nu pot dainui ca forme,"nu pot trai decât daca cresc din radacini autohtone".
În privinta folclorului criticul junist vede în folclor temelia pe care se poate înalta o cultura durabila,plina de specific national.Începând cu Titu Maiorescu critica literara capata rigoare,desi uneori ea era prea aspra("Intra cine vrea,ramâne cine poate"),
prea judecatoreasca ,dar a fost necesara "într-un moment de crestere al litraturii".
În calitate de critic,Titu Maiorescu a fixat terminologia de specialitate în critica si estetica;analizele pe care le-a facut operelor lui Eminescu,Caragiale,Sadoveanu,Goga vor fi exacte si pertinente(adevarate),dar în teoriile generale estetice el va ramâne într-un tarâm depasit,acela al "artei pentru arta".
Eugen Lovinescu vorbind despre Titu Maiorescu considera:"critica lui Maiorescu a fost exclusiv culturala,normativa si s-a exercitat numai în cadrele orientarilor generale.Ea a plecat de la constatarea unei realitati."
Tudor Vianu atrage atentia asupra justetii judecatilor lui Maiorescu si asupra nuantelor pe care criticul stia sa le puna în caracterizarea unor autori atât de diferiti ca valuare.
Cât despre "O cercetare critica asupra poeziei de la 1867" :"Poezia,ca toate artele este chemata sa exprime frumosul spre deosebire de stiinta care se ocupa de adevar."
Ideea:deosebirea între arta si stiinta,rolul poeziei si al stiintei.
În conceptia lui Maiorescu,"ideea sau obiectul exprimat prin poezie este întotdeauna un simtamânt sau o pasiune si niciodata o cugetare exclusiv intelectuala".
Ideea:ideea din poezie este reprezentata de sentimente.
"Limba este materia prima a literaturii,asa cum piatra sau bronzul pentru sculptura,
culorile pentru pictura,sunetele pentru muzica".
Din punctul de vedere al lui Titu Maiorescu exista cuvinte poetice si nepoetice.Unele trezesc imagini sensibile,altele nu.
"Observari polemice"este unul din studile critice cele mai închegate.Autorul nu este antitraditionalist,dar critica lui Maiorescu este pertinenta acolo unde exagerarea si entuzi-
asmulsupervicial tind sa strâmbe adevarul.
"Poeti si critici"-unul dintre cele mai controversate ale lui Ttu Maiorescu.Esenta criticului de a fi flexibil la impresile poetilor.Esenta poetului este de a fi inflexibil în propria sa impresie.
A facut aprecieri despre:
Vasile Alexandri:
-"cap al poeziei noastre literare".Apreciaza calitatea sa de culegator si de poet ce a scris "doine si lacrimioare".Elogiaza volumul "Pasteluri" pe care îl considera "podoaba a literaturii noastre însufletite de simtire curata si puternica a naturii".Observa ca acestea "sunt scrise într-o limba frumoasa"."Rapsod al evenimentelor epocii în care a trait".
Andrei Muresian:
-a scris multe versuri dar s-a facut cunoscut prin publicarea "Desteptarii României".
Octavian Goga:
-publicase volumul "Poezii " în 1805 si îl propune pentru premierea academiei.
Elogiaza forma frumoasa a versurilor,emotile izvorâte din viata nationala.
Ioan Slavici:
-"Prin nuvele a dat batrânei Europe prilejul unei emotii esteticedin chiar izvorul cel curat al vietii poporulut nostru".
Ion Creanga:
-era considerat un mare povestitor pe care îl putea aseza alaturi de Floubert,Niev si Dickens.
Mihail Sadoveanu:
-Este original prin:tipologie,descriere de natura,umor sobru,fond national,valoare morala.
Referirile sunt facute la "Dureri înabusite","Crâsma lui Mos Precu","Povestiri","Soimii" etc.